Fauna ţinutului este foarte divesificată şi bogată. În pământ, pe pământ în apă, pe subteranul anorganic sau organic elementele faunistice se găsesc la tot pasul. Lumea animalelor, a vietăţilor,în general, este o lume minunată în strânsă interdependenţă cu factorul uman. De aceea rolulomului în această privinţă este de a înţelege această lume a vietăţilor, de a o iubi şi de a o ocroti. Fauna ţinutului Rușețu este reprezentată de specii din cele mai diferite. Dintre animale amintim: iepurele de câmp (Lepos leporis), vulpea(vulpes vulpes), dihorul (Putorius putorius), mistreţul(Sus scrofa), căprioara (capreolus capreolus), nevăstuica (mustera nivalis). Rozătoarele suntreprezentate de şoarecele de cîmp (Apodemus agrarius) şi popândăul (Citellus citellus).
Dintre amfibieni şi reptile întâlnim: buhaiul de baltă cu burtă roşie (Bombina) ţestoasa de baltă (Emys orbicularis), specii care fac parte dintre speciile protejate de Situl de ImportantaComunitară (SCI) declarat în zona Călmăţuiului; Reptilele reprezentative sunt şerpii şi şopârlele.Broaştele se întâlnesc în bălţi şi pâraie; în timpul zilei broaştele râiose verzi si brune consumă insecte dăunătoare culturilor.
Păsările constituie una dintre cele mai cunoscute şi numeroase grupe de vieţuitoare. Prin cântecul, prin penajul, prin modul de viaţă, prin foloasele aduse omului distrugând dăunătorii,dar şi prin daunele produse, sunt în atenţia permanentă a omului.
Dintre păsări amintim: vrabia(Passer domesticus), cioara(corvus), mierla, ciocârlia (Melacorypha calandra), cu triluri de neînlocuit cântă privighetoarea şi mierla, prin lanurile depăioase prepeliţa (coturnim coturnim) şi potârnichea îşi ascund cuiburile; mai întâlnimciocănitoarea (Dryocopus martius), fazanul (Phsaisanus colchicus), porumbelul sălbatic (Colum- ba), graurul (Sturnus vulgaris),iar în perioada interbelică erau şi dropii. Răpitoarele de zi şi de noapte sunt uliul porumbar, şorecarul cucuveaua.
Viermii duc o viaţă parazitară sau liberă în apă sau pe uscat. Râmele sunt adevărate ,,pluguri biologice” care contribuie la aerisirea şi afânarea solului, la remineralizarea materialelor organice moarte şi la îmbogăţirea cu unele substanţe chimice.
Insectele sunt vietăţi care trăiesc sub scoarţa copacilor, sub frunzarul pădurilor şi au rol în transformarea substanţelor organice şi în îmbogăţirea pământului cu substanţe humice.Se întâlnesc albine, viespi, bondari, lăcuste, greieri, paianjeni, fluturi de zi şi de noapte, melci, muște și multefeluri de alte insecte.
În concluzie, teritoriul comunei Rușețu dispune de un cadru natural variat în care fauna decâmpie dar şi de pădure este foarte bine reprezentată de animale, păsări, insecte, de tot felul.
Vegetaţia este specifică zonei de cămpie. Condițiile naturale de sol și climă au favorizat cultivarea plantelor agricole de mare cultură și anume: porumbul, grâul, orzul, ovăzul, plante ce dau producții ridicate în anii cu precipitații și condiții favorabile. Se cultivă de asemenea mazărea și fasolea, cartoful, legumele (roșii, ardei, vinete, etc), şi pepenii care înlocuiesc fructele ce în zonă înregistrează un oarece deficit. Plante tehnice cultivate în această parte a judeţului Buzău,sunt:floarea – soarelui, sfecla de zahăr.
Plantele ierboase sunt rezistente la secetă; dintre acestea amintim: pirul (Agropyrusrepens), ciulinii (Cardus mutans), pelinul (Artemisia absinthium), măturile (Kockia scoparia), brânca (Salicornia herbacea), guşa porumbelului (Silene cucurbalus), colilia, holera, cicoarea, costreiul, susaiul. În culturile agricole cresc volbura (Convolvus arvensis), mohorul (Setaria),pălămida (Cirsium arvense). Pălămida și costreiul compromit în mod îngrijorator culturile, dacă lucările de întreținere nu sunt efectuate la timp și în mod corespunzător. Se întâlnesc de asemenearapița sălbatică, neghina, trifoiul.
*Text preluat din Strategia de dezvoltare durabila a comunei Rusetu pentru perioada 2014 – 2020